Dermatita atopică este o afecțiune cronică și recidivantă care apare de obicei în timpul copilăriei sau în primii ani de viață. Aceasta afectează între 5% și 20% din populația infantilă la nivel mondial. Dermatita atopică pare să fie din ce în ce mai frecventă și este mai prevalentă în țările dezvoltate și în zonele urbane [1].
Care sunt simptomele dermatitei atopice?
Dermatita atopică provoacă mâncărimi intense ale pielii. Scărpinatul duce la înroșire, umflare, crăpare, scurgerea unui lichid clar, formarea de cruste și descuamare [2].
În majoritatea cazurilor, există perioade în care boala se agravează, numite puseuri, urmate de perioade în care pielea se îmbunătățește sau dispare complet, numite remisiuni [2]. Simptomele pot fi ameliorate și ținute sub control cu ajutorul unor produse de îngrijire formulate pentru pielea uscată, cu tendință atopică.
Cercetătorii nu cunosc ce cauzează dermatita atopică, dar știu că genele, sistemul imunitar și mediul joacă un rol în apariția bolii. În funcție de severitatea și localizarea simptomelor, viața cu dermatită atopică poate fi dificilă. Pentru multe persoane, dermatita atopică se ameliorează până la vârsta adultă, dar pentru altele, poate fi o patologie pe tot parcursul vieții [2].
Cum se diagnostichează?
Diagnosticarea dermatitei atopice poate include următoarele [2]:
- furnizarea istoricului tău medical, inclusiv: istoricul familial de alergii, dacă ai și alte boli, cum ar fi febra fânului, astmul sau alergiile alimentare, probleme de somn, alimente care par să declanșeze urticaria, tratamente anterioare pentru simptomele cutanate, utilizarea de steroizi sau alte medicamente [2];
- expunerea la iritanți, cum ar fi: săpunuri și detergenți; unele parfumuri și produse cosmetice; fumul de țigară [2];
- examinarea pielii și a iritației [2];
- comandarea testelor de laborator, cum ar fi: analize de sânge pentru a verifica alte cauze ale iritației, biopsia pielii din zona iritației sau leziunii [2].
Cum poți gestiona dermatita atopică?
Iată câteva sfaturi pentru a ajuta la controlul dermatitei atopice [2];
Îngrijirea pielii
Urmarea unei rutine zilnice de îngrijire a pielii este importantă și ajută la prevenirea puseurilor. Îngrijirea pielii poate include [2]:
- băi călduțe pentru a curăța și hidrata pielea fără a o usca excesiv. Limitează băile la o dată pe zi [2];
- utilizarea produselor pentru tipul de piele uscată, cu tendință atopică;
- tamponarea pielii pentru a o usca după baie și evitarea uscării excesive înainte de a o hidrata (evită frecarea sau uscarea energică) [2];
- utilizarea unui produs hidratant pentru a sigila apa absorbită în piele în timpul băii [2], cum ar fi o cremă pentru dermatita atopică;
- protejarea pielii de factorii iritanți și hainele aspre, cum ar fi lâna [2].
Gestionarea stresului
Utilizarea tehnicilor de gestionare a stresului și de relaxare poate ajuta la reducerea stresului și la scăderea probabilității de apariție a puseelor [2].
Prevenirea iritațiilor pielii
Încearcă să eviți scărpinatul sau frecarea, care irită pielea, crește inflamația și poate intensifica mâncărimea [2].
Ce complicați pot apărea?
Deși dermatita atopică nu este întotdeauna determinată de o reacție alergică, este frecvent asociată cu alte tulburări alergice: până la 60% dintre persoanele cu dermatită atopică dezvoltă astm sau rinită alergică (febra fânului) mai târziu în viață, iar până la 30% au alergii alimentare [3].
Dermatita atopică este adesea începutul unei serii de tulburări alergice, denumite „marșul atopic”. Dezvoltarea acestor tulburări urmează de obicei un tipar, începând cu dermatita atopică, urmată de alergii alimentare, apoi febra fânului și, în final, astm [3].
Cu toate acestea, nu toate persoanele cu dermatită atopică vor trece prin marșul atopic și nu toate persoanele cu o boală alergică vor dezvolta altele [3].
Alte complicații potențiale:
- persoanele cu dermatită atopică au un risc crescut de a dezvolta alte afecțiuni legate de inflamație, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, artrita reumatoidă și căderea părului cauzată de o reacție imunitară defectuoasă (alopecia areata) [3];
- de asemenea, au un risc crescut de a avea o tulburare comportamentală sau psihiatrică, cum ar fi tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sau depresia [3];
- la un subgrup particular de persoane cu dermatită atopică, sistemul imunitar nu poate proteja corpul de invadatorii străini, cum ar fi bacteriile și fungii (cunoscut sub numele de imunodeficiență). Aceste persoane sunt predispuse la infecții recurente [3].
Disclaimer: Acest articol oferă informații generale despre dermatita atopică și nu înlocuiește consultația medicală. Consultă un medic dermatolog pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat, dar și pentru orice alte preocupări legate de sănătatea pielii tale.
Bibliografie:
1. Veterans Affairs, “ATOPIC DERMATITIS.” https://www.va.gov/WHOLEHEALTHLIBRARY/docs/Atopic-Dermatitis.pdf;
2. NIAMS. “Atopic Dermatitis.” National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases, Nov. 2022, www.niams.nih.gov/health-topics/atopic-dermatitis; 3. “Atopic Dermatitis: MedlinePlus Genetics.” Medlineplus.gov, medlineplus.gov/genetics/condition/atopic-dermatitis.
